Cum poate arata viitorul proiectarii self-service in constructii

Introducere

Industria constructiilor este inca puternic dependenta de fluxuri manuale, comunicare directa, ofertare individuala, interpretari telefonice, modificari succesive si livrari realizate aproape integral prin interventia specialistilor.

In multe situatii, pentru un livrabil tehnic sunt necesare:

suport dupa livrare.

Acest model functioneaza, dar este lent, greu de scalat si costisitor.

Pe masura ce presiunea pe timp, costuri si specialisti creste, proiectarea constructiilor are nevoie de modele mai rapide, mai standardizate si mai accesibile.

Una dintre directiile posibile este proiectarea self-service.

• discutii preliminare;
• cereri de oferta;
• clarificari;
• transmitere de fisiere;
• analiza manuala;
• executie tehnica;
• verificari;
• predare;
• reveniri;
• modificari;

Ce inseamna proiectare self-service

Proiectarea self-service nu inseamna eliminarea specialistilor.

Inseamna acces la fluxuri digitale prin care utilizatorul poate:

obtine rezultate intr-un timp mult mai scurt.

In loc ca fiecare cerere sa treaca printr-un proces manual lung, o parte dintre fluxuri pot fi standardizate si accesate direct prin platforma.

• introduce date;
• configura cerinte;
• genera rezultate;
• vizualiza modele;
• exporta livrabile;
• testa variante;
• face modificari punctuale;
• accesa documentatie;

De ce modelul clasic devine greu de sustinut

Modelul clasic se bazeaza pe oameni disponibili permanent.

Dar in realitate:

comunicarea consuma foarte mult timp.

Un specialist poate avea aproximativ 168 ore contractuale lunar, insa timpul productiv real este mult mai mic, deoarece include:

activitati administrative.

In aceste conditii, fiecare solicitare manuala suplimentara consuma o resursa scumpa si limitata.

• specialistii sunt greu de gasit;
• seniorii sunt scumpi;
• juniorii au nevoie de timp pentru integrare;
• termenele sunt tot mai scurte;
• modificarile sunt tot mai frecvente;
• sedinte;
• telefoane;
• coordonare;
• clarificari;
• verificari;
• intreruperi;
• concedii;
• pauze operationale;

Costul specialistilor face necesara eficientizarea fluxurilor

Pentru o firma de proiectare sau executie, costul real al unui specialist este semnificativ.

Exemple orientative de cost salarial total pentru firma:

costuri administrative.

In acest context, folosirea specialistilor pentru activitati repetitive devine din ce in ce mai dificil de justificat economic.

• Specialist cu 5.000 lei net
• cost aproximativ pentru firma: ~8.700 lei/luna
• Specialist cu 7.000 lei net
• cost aproximativ pentru firma: ~12.300 lei/luna
• Specialist cu 10.000 lei net
• cost aproximativ pentru firma: ~17.500 lei/luna
• Specialist senior cu 15.000 lei net
• cost aproximativ pentru firma: ~26.000 lei/luna
• Aceste valori nu includ complet:
• echipamente;
• licente software;
• management;
• training;
• perioade neproductive;
• suport intern;
• refaceri;

Ce tipuri de activitati pot deveni self-service

Nu toate activitatile din proiectare pot fi automatizate complet.

Totusi, multe procese repetitive pot fi transformate in fluxuri self-service.

Exemple:

descarcare de livrabile standard.

Aceste activitati pot fi organizate in module digitale accesibile direct.

• generare rapida de geometrie;
• vizualizare 3D;
• rapoarte de geometrie;
• extrase;
• verificari standardizate;
• modificari punctuale;
• variante de concept;
• actualizare documentatie;
• exporturi;
• generare de planse sau documente repetitive;
• acces beneficiar la stadiul proiectului;

Self-service nu inseamna lipsa de control

Un risc frecvent este perceptia ca self-service inseamna lipsa de control tehnic.

In realitate, un sistem self-service bine construit trebuie sa includa:

responsabilitate clara.

Scopul nu este ca utilizatorul sa faca orice, oricum.

Scopul este sa poata opera in interiorul unor fluxuri bine definite.

• reguli;
• validari;
• limitari;
• fluxuri controlate;
• standardizare;
• trasabilitate;
• verificari;
• exporturi coerente;

Rolul specialistului intr-un model self-service

In viitor, specialistul nu dispare.

Rolul lui se schimba.

In loc sa consume timp pe:

optimizare.

Astfel, specialistul devine mai mult un coordonator al sistemului si mai putin un executant al fiecarei operatiuni repetitive.

• refaceri repetitive;
• exporturi;
• reorganizare;
• explicatii uzuale;
• modificari minore;
• operatiuni administrative;
• specialistul poate fi concentrat pe:
• validare;
• decizii tehnice;
• verificari complexe;
• definirea fluxurilor;
• controlul calitatii;
• dezvoltarea procedurilor;

Cum ajuta self-service-ul firmele de proiectare

Pentru firmele de proiectare, un model self-service poate aduce:

reducerea dependentei de interventie manuala continua.

In loc ca fiecare cerere sa consume timp direct de specialist, anumite fluxuri pot fi accesate direct de client, colaborator sau operator.

• reducerea timpului de ofertare;
• reducerea discutiilor repetitive;
• livrare mai rapida;
• standardizare;
• predictibilitate;
• incasare mai clara;
• scalare mai usoara;
• acces mai bun pentru clienti;

Cum ajuta self-service-ul beneficiarii si colaboratorii

Pentru beneficiari si colaboratori, avantajele pot fi importante:

reducerea timpului dintre cerinta si rezultat.

In loc sa astepte zile sau saptamani pentru o modificare simpla, utilizatorul poate obtine mai rapid un rezultat preliminar sau un livrabil standardizat.

• acces rapid la rezultate;
• posibilitatea de a testa variante;
• vizualizare mai clara;
• mai putine asteptari;
• livrabile disponibile rapid;
• stadiu mai transparent;

Plata inainte si accesul dupa plata

Un element important al modelului self-service este schimbarea relatiei comerciale.

In modelul clasic:

apoi se asteapta plata.

Acest model transfera risc financiar catre proiectant sau firma.

Intr-un model self-service:

utilizeaza livrabilele.

Acest model poate reduce:

dependenta de promisiuni de plata.

• se discuta;
• se negociaza;
• se lucreaza;
• se preda;
• utilizatorul plateste;
• primeste acces;
• genereaza;
• descarca;
• intarzierile la plata;
• recuperarea creantelor;
• discutiile comerciale repetitive;
• presiunea financiara;

De ce proiectarea self-service trebuie introdusa gradual

Proiectarea constructiilor este un domeniu tehnic, reglementat si responsabil.

De aceea, self-service-ul trebuie introdus gradual.

Este mai realist sa inceapa cu:

modificari punctuale.

Pe masura ce platforma evolueaza, se pot adauga fluxuri mai complexe.

• module simple;
• fluxuri standardizate;
• rapoarte;
• vizualizari;
• generare de date;
• livrabile repetitive;
• verificari preliminare;

Cum se pozitioneaza KORQX in aceasta directie

KORQX urmareste dezvoltarea unui model de automatizare si self-service pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor.

Directiile urmarite includ:

reducerea dependentei de comunicare manuala.

Scopul este ca utilizatorii sa poata obtine mai rapid rezultate coerente, iar specialistii sa isi foloseasca timpul pe activitati cu valoare tehnica mai mare.

• generare rapida de geometrie;
• viewer 3D;
• rapoarte;
• modificari punctuale rapide;
• livrabile standardizate;
• organizare unitara;
• automatizare documentatie;
• acces mai rapid la rezultate;
• reducerea activitatilor repetitive;

Self-service-ul poate reduce bariera de intrare pentru utilizatorii noi

Un alt avantaj important este integrarea mai rapida a utilizatorilor aflati la inceput de cariera.

Daca o platforma contine:

atunci un absolvent sau operator tehnic poate deveni productiv mai rapid.

Acest lucru poate reduce presiunea asupra specialistilor seniori si poate facilita absorbtia noilor oameni in piata proiectarii.

• pasi standardizati;
• logica procedurala;
• organizare clara;
• fluxuri ghidate;
• rezultate verificabile;

Viitorul proiectarii va combina specialistii cu automatizarea

Viitorul nu va fi exclusiv manual si nici exclusiv automat.

Cel mai probabil, firmele competitive vor combina:

plata si descarcare controlata.

Aceasta combinatie poate reduce presiunea operationala si poate creste capacitatea de livrare.

• experienta specialistilor;
• automatizarea fluxurilor repetitive;
• self-service pentru livrabile standardizate;
• validare tehnica;
• vizualizare 3D;
• acces digital;

Concluzie

Proiectarea self-service poate deveni o directie importanta pentru viitorul constructiilor.

Nu pentru ca specialistii nu mai sunt necesari, ci pentru ca timpul lor este prea valoros pentru a fi consumat permanent pe activitati repetitive, refaceri, exporturi, explicatii uzuale si procese manuale.

KORQX urmareste dezvoltarea unor fluxuri prin care:

procesul de proiectare poate deveni mai scalabil.

Intr-o industrie cu termene scurte, costuri ridicate si lipsa de specialisti, proiectarea self-service poate deveni una dintre directiile importante pentru eficientizarea activitatii in constructii.

• utilizatorii pot obtine rezultate mai rapid;
• firmele pot reduce munca repetitiva;
• specialistii pot fi folositi mai eficient;
• livrabilele pot fi standardizate;
• accesul la rezultate poate deveni mai direct;