BIM ca termen comercial vs BIM ca proces operational real

Introducere

In ultimii ani, termenul BIM a inceput sa apara peste tot in industria constructiilor: in prezentari, in oferte, in portofolii, in licitatii, in conferinte, pe site-urile firmelor si in discutiile dintre beneficiari, arhitecti, ingineri si constructori.

Aproape orice firma care foloseste un software modern de proiectare poate ajunge sa spuna ca „lucreaza BIM”. Dar aici apare o problema majora: BIM a devenit, in multe cazuri, mai mult un termen comercial decat un proces operational real.

Diferenta este importanta, pentru ca una este sa folosesti cuvantul BIM pentru imagine, marketing sau pozitionare profesionala, si cu totul altceva este sa ai un flux de lucru in care informatia despre cladire este structurata, coordonata, verificabila si utilizabila pe tot parcursul proiectului.

BIM ca termen comercial

In forma sa comerciala, BIM este folosit ca eticheta.

O firma poate spune ca face BIM doar pentru ca:

mentioneaza BIM in oferta pentru a parea mai avansata tehnologic.

In acest caz, BIM devine o forma de ambalaj. Suna bine, inspira modernitate, transmite ideea de control si profesionalism, dar nu garanteaza automat ca in spate exista un proces real.

De multe ori, beneficiarul aude cuvantul BIM si presupune ca proiectul va fi automat mai bine coordonat, mai precis si mai usor de executat. In practica insa, daca fluxul nu este bine organizat, proiectul poate avea aceleasi probleme ca intr-un proces clasic: necorelari intre specialitati, modificari pierdute, documentatii incomplete, cantitati neverificate si lipsa de trasabilitate.

• modeleaza 3D in Archicad, Revit, Allplan sau alt program similar;
• exporta ocazional un fisier IFC;
• livreaza imagini 3D sau randari;
• foloseste modele digitale pentru prezentare;
• are in portofoliu cateva capturi de ecran cu cladiri modelate;

BIM ca proces operational real

BIM real nu inseamna doar model 3D. BIM real inseamna proces de lucru bazat pe informatie.

Un proces BIM operational presupune ca modelul digital sa nu fie doar o reprezentare geometrica a cladirii, ci o structura de date coerenta, care poate fi folosita pentru proiectare, coordonare, verificare, executie, mentenanta si, in unele cazuri, operare.

Asta inseamna ca elementele din model nu sunt simple volume desenate frumos. Un perete trebuie sa fie perete, o usa trebuie sa fie usa, un echipament trebuie sa aiba proprietati tehnice, o conducta trebuie sa aiba diametru, material, sistem, traseu, panta, izolatie si legatura logica in instalatie.

Intr-un proces BIM real, informatia trebuie sa poata raspunde la intrebari concrete:

Daca modelul nu poate sustine aceste intrebari, atunci nu vorbim despre BIM operational complet, ci despre o forma partiala de modelare digitala.

• Ce elemente exista in cladire'
• Unde sunt amplasate'
• Ce proprietati au'
• Cine le-a modificat'
• Cand au fost modificate'
• Ce impact are modificarea asupra celorlalte specialitati'
• Ce cantitati rezulta'
• Ce conflicte exista'
• Ce documentatie se poate genera din aceste date'

Diferenta dintre imagine BIM si flux BIM

Una dintre cele mai mari confuzii din piata este asocierea dintre BIM si imaginea 3D.

Un model 3D poate arata foarte bine, dar sa fie slab ca informatie. In acelasi timp, un model mai putin spectaculos vizual poate fi mult mai valoros daca are date corecte, structura logica si capacitate reala de coordonare.

Aici apare diferenta dintre imagine BIM si flux BIM.

Imaginea BIM este ceea ce se vede: model 3D, randari, sectiuni, capturi, prezentari.

Fluxul BIM este ceea ce se intampla in spate: reguli, structuri, verificari, responsabilitati, actualizari, nomenclatoare, clasificari, schimb de date, control al versiunilor, coordonare intre specialitati si livrabile generate coerent.

Problema este ca imaginea BIM se vinde mai usor. Este vizibila imediat. Beneficiarul o intelege rapid. Dar fluxul BIM real este mai greu de explicat, mai greu de implementat si cere disciplina tehnica.

De ce multe firme raman la BIM comercial

Exista mai multe motive pentru care multe firme folosesc BIM mai mult ca termen comercial decat ca proces complet.

Primul motiv este costul. Implementarea reala a unui flux BIM presupune licente software, training, timp de configurare, standarde interne, biblioteci, proceduri si personal capabil sa gestioneze informatia, nu doar sa deseneze.

Al doilea motiv este presiunea termenelor. In proiectarea curenta, multe firme lucreaza cu termene scurte, bugete mici si modificari dese. In aceste conditii, chiar daca exista intentia de a lucra organizat, fluxul ajunge adesea sa fie improvizat.

Al treilea motiv este lipsa cerintelor clare din partea beneficiarului. Daca beneficiarul cere „BIM”, dar nu defineste ce vrea concret sa primeasca, fiecare firma interpreteaza termenul cum doreste. Pentru unii, BIM inseamna model 3D. Pentru altii, IFC. Pentru altii, coordonare. Pentru altii, doar o bifa in oferta.

Al patrulea motiv este ruptura dintre specialitati. Arhitectura, structura si instalatiile nu lucreaza intotdeauna intr-un flux comun. Fiecare poate avea propriul software, propriile fisiere, propriul ritm si propriile livrabile. Daca nu exista o metoda clara de coordonare, BIM-ul ramane fragmentat.

Cand putem spune ca BIM este real

Putem vorbi despre BIM real atunci cand modelul digital produce valoare practica, nu doar imagine.

De exemplu, un flux BIM incepe sa fie real atunci cand:

documentatia este mai putin dependenta de corecturi manuale repetate.

Aici apare valoarea practica. BIM real nu este important pentru ca suna modern, ci pentru ca reduce pierderile de informatie, reduce erorile si ajuta la controlul proiectului.

• modificarile din model se reflecta coerent in planse;
• cantitatile pot fi extrase controlat;
• specialitatile pot fi coordonate intre ele;
• coliziunile pot fi identificate inainte de santier;
• datele tehnice sunt atasate elementelor;
• livrabilele sunt generate din aceeasi sursa de informatie;
• beneficiarul poate urmari mai clar stadiul proiectului;

Problema majora: BIM-ul incomplet

In realitate, multe fluxuri sunt hibride. Nu sunt nici complet clasice, nici complet BIM.

O firma poate avea arhitectura modelata 3D, dar instalatiile desenate 2D. Sau poate avea model BIM pentru concept, dar documentatia finala se corecteaza manual in CAD. Sau poate avea export IFC, dar fara date suficient de curate pentru utilizare reala. Sau poate avea model coordonat geometric, dar fara legatura solida cu breviare, caiete de sarcini, liste de cantitati si documentatii tehnice.

Acesta este BIM-ul incomplet: suficient de vizibil pentru marketing, dar insuficient pentru automatizare completa.

Iar aici se vede una dintre marile probleme ale pietei: intre promisiunea BIM si realitatea din birourile de proiectare exista inca o distanta mare.

Unde se blocheaza procesul

Procesul BIM se blocheaza, de obicei, in cateva puncte critice.

Se blocheaza la introducerea datelor, pentru ca modelarea corecta cere timp.

Se blocheaza la colaborare, pentru ca fiecare specialitate lucreaza diferit.

Se blocheaza la standardizare, pentru ca nu toate firmele au aceleasi reguli interne.

Se blocheaza la livrabile, pentru ca plansele, breviarele, listele si caietele de sarcini sunt inca produse partial manual.

Se blocheaza la actualizari, pentru ca o modificare aparent simpla poate genera corectii in multe locuri.

Se blocheaza la cost, pentru ca nu toate proiectele permit bugete suficient de mari pentru un flux BIM complet.

Din acest motiv, multe firme prefera sa pastreze partea vizibila a BIM-ului si sa reduca partea operationala. Se obtine astfel un compromis: proiectul arata digital, dar nu functioneaza integral digital.

De ce conteaza aceasta diferenta pentru beneficiar

Pentru beneficiar, diferenta dintre BIM comercial si BIM operational este esentiala.

Daca BIM este doar comercial, beneficiarul primeste imagine, prezentare si senzatia de modernitate.

Daca BIM este operational, beneficiarul primeste control mai bun asupra proiectului.

Control inseamna sa stie ce se proiecteaza, ce s-a modificat, ce cantitati rezulta, ce conflicte exista, ce documente sunt generate si cat de coerenta este solutia intre specialitati.

Un beneficiar nu ar trebui sa intrebe doar: „Lucrati BIM'”

Intrebarea mai corecta ar fi:

Aceasta intrebare separa rapid marketingul de procesul real.

• Ce livrabile concrete generati din model si ce informatii pot fi verificate in fluxul vostru BIM'

Legatura cu AI si Digital Twin

Aceeasi confuzie apare astazi si cu termenii AI si Digital Twin.

Asa cum BIM este uneori folosit doar pentru imagine, si AI poate fi folosit doar ca termen comercial. La fel, Digital Twin poate fi invocat chiar si atunci cand exista doar un model 3D fara date operationale reale.

In realitate, toate aceste concepte depind de aceeasi fundatie: date structurate, logica de proces si capacitate de actualizare.

Fara date corecte, AI nu poate automatiza coerent.

Fara model structurat, Digital Twin nu poate reflecta realitatea.

Fara proces operational, BIM ramane doar o eticheta.

De aceea, viitorul nu va apartine firmelor care doar folosesc termenii potriviti, ci firmelor care reusesc sa transforme acesti termeni in fluxuri functionale.

Concluzie

BIM ca termen comercial este usor de folosit. BIM ca proces operational real este greu de construit.

Diferenta dintre cele doua nu sta in faptul ca o firma foloseste sau nu un anumit software, ci in modul in care informatia circula prin proiect.

Un model 3D nu este automat BIM.

Un export IFC nu este automat BIM.

O randare frumoasa nu este automat BIM.

O oferta in care apare cuvantul BIM nu garanteaza un proces BIM.

BIM devine real atunci cand modelul digital produce livrabile coerente, reduce erori, ajuta la coordonare si sustine decizii tehnice concrete.

Piata constructiilor nu are nevoie doar de termeni moderni. Are nevoie de procese care functioneaza. Iar diferenta dintre BIM ca marketing si BIM ca proces real va deveni din ce in ce mai importanta pe masura ce proiectarea va trece spre automatizare, AI si Digital Twin.